Biroul de Credit: ce știe despre tine și cât timp
Este cel mai temut și cel mai prost înțeles element dintr-un dosar de credit. Îți explicăm exact ce se raportează, cât se păstrează și ce poți face dacă ai o pată în istoric.
Ce găsești în ghid
1. Ce este și ce nu este Biroul de Credit
Biroul de Credit este o societate privată care administrează o bază de date cu informații despre creditele persoanelor fizice din România. Băncile și IFN-urile participante raportează datele și le pot consulta, cu acordul tău.
Ce nu este: nu este o „listă neagră" și nu decide cine primește credit. Este doar o sursă de informații. Decizia aparține fiecărei bănci, care aplică propriile criterii asupra acelorași date.
Există și Centrala Riscului de Credit (CRC), administrată de BNR, care conține creditele de peste un anumit prag. Băncile o consultă în paralel.
2. Ce informații conține
Raportul tău include, în principal:
- Date de identificare — nume, CNP, adresă.
- Creditele active — instituția, tipul creditului, suma acordată, soldul rămas, rata lunară, data acordării și scadența.
- Creditele închise, cu istoricul lor de plată.
- Întârzierile la plată — cu numărul de zile de întârziere pe fiecare lună.
- Limitele cardurilor de credit și ale descoperitului de cont, chiar dacă nu le folosești.
- Calitatea de girant sau co-debitor la creditele altora.
- Interogările — cine ți-a consultat raportul și când.
- Fraudele constatate, dacă există.
Nu conține veniturile tale, economiile, tranzacțiile din cont, facturile la utilități, chiria sau amenzile. Acestea nu ajung la Biroul de Credit. Datoriile la utilități sau la stat nu apar aici — dar pot fi verificate separat de bancă, prin alte mijloace.
3. Cât timp se păstrează datele
| Tip de informație | Perioadă de păstrare |
|---|---|
| Date negative (restanțe) | 4 ani de la data raportării |
| Date despre fraude | 10 ani |
| Interogări (cine ți-a consultat raportul) | 4 ani |
| Date despre creditele active | pe toată durata creditului |
Important: cele 4 ani se calculează de la data raportării restanței, nu de la data la care ai achitat-o. O restanță raportată în martie 2023 dispare din raport în martie 2027, chiar dacă ai plătit-o în aprilie 2023.
4. Cum îți obții gratuit propriul raport
Ai dreptul, conform GDPR, să primești gratuit o copie a datelor tale. Poți solicita raportul:
- Online, prin platforma pusă la dispoziție de Biroul de Credit, cu identificare electronică.
- Prin cerere scrisă, transmisă la sediul Biroului de Credit, însoțită de copia actului de identitate.
- Prin intermediul unei bănci la care ești client, care îți poate elibera raportul.
Fă-o înainte de a depune un dosar, mai ales dacă ai avut vreodată o întârziere sau dacă ai fost girant pentru cineva. Este cea mai simplă modalitate de a evita o surpriză neplăcută.
5. Ce faci dacă ai o restanță în istoric
Dacă restanța este reală și achitată
Nu se poate șterge înainte de termen, dar poți atenua impactul. Cere băncii care a raportat-o o adeverință care confirmă achitarea integrală. Prezentată împreună cu o explicație scurtă și credibilă — o perioadă de șomaj, o problemă medicală, o eroare de plată — schimbă modul în care analistul citește dosarul.
Contează mult și cât timp a trecut. O restanță de acum 3 ani și jumătate, urmată de trei ani de plăți impecabile, este privită foarte diferit de una de acum 6 luni.
Dacă restanța este greșită
Ai dreptul să ceri rectificarea. Procedura:
- Depune o cerere scrisă la banca sau IFN-ul care a raportat datele. Ei sunt operatorii datelor, nu Biroul de Credit.
- Anexează dovezile: ordine de plată, extrase, corespondență.
- Instituția are obligația să răspundă și, dacă eroarea se confirmă, să transmită corecția.
- Dacă nu primești răspuns sau răspunsul e nesatisfăcător, poți depune plângere la ANSPDCP, autoritatea de protecție a datelor.
Datele corecte nu pot fi șterse înainte de termenul legal, de nimeni, contra cost. Orice firmă care îți cere bani pentru asta te înșală. Singura situație în care datele se corectează este cea în care sunt greșite, iar procedura este gratuită și o poți face singur.
6. Mituri frecvente
„Dacă cer o simulare, îmi scade scorul"
Fals. O simulare, o discuție de consultanță sau un calculator online nu presupun nicio interogare. Interogarea se face doar la depunerea unei cereri reale de credit și doar cu acordul tău scris, semnat separat.
„Prea multe interogări îmi strică dosarul"
Parțial adevărat. Interogările rămân vizibile 4 ani. Multe cereri într-un interval scurt pot sugera unui analist că ai fost refuzat repetat sau că ai nevoie urgentă de bani. De aceea nu depunem dosare „la toate băncile, să vedem ce iese" — mergem doar acolo unde ai șanse reale.
„Nu am niciun credit, deci am istoric perfect"
Nu chiar. Absența oricărui istoric înseamnă că banca nu are pe ce să se bazeze. Un istoric scurt dar curat — un credit mic, plătit la timp — este de multe ori mai bine văzut decât niciun istoric.
„Cardul de credit nefolosit nu contează"
Fals, și este una dintre cele mai costisitoare confuzii. Băncile iau în calcul limita cardului, nu soldul. Un card cu limită de 10.000 de lei îți reduce capacitatea de împrumut chiar dacă are sold zero de ani buni.
„Am fost refuzat o dată, deci nu voi primi niciodată credit"
Fals. Refuzul este specific băncii respective și momentului respectiv. Criteriile diferă mult între instituții, iar situația ta se schimbă în timp. Merită întotdeauna reevaluat.